de 1 mai

să mă trezesc cu soare în părul meu cârlionţat şi să mă întind ca o pisică; să miroasă a fericire şi a ireal. să mă gândesc la buburuze şi să zâmbesc. să mă preumblu prin casă fredonând şi gândindu-mă cu ce mă îmbrac. să frământ o idee de plimbare şi să o las la dospit ca pe pâinici. când e gata o scot din cuptor şi…..la drum! eh…mi-aş dori să mă văd cu cineva în Piaţa Victoriei, să luăm o cafia specială sau, şi mai bine, o îngheţată genială de fistic de la Venchi şi să o mâncăm pe o bancă, ştiu eu care. şi să fie zâmbete şi să se însenineze cerul meu. sau să plouă şi să fie umbrela mea încă o dată.

nici nu ştiu ce aş putea vrea mai mult decât atât. bine, ăsta ar fi un început nemaipomenit. ţineţi-mi pumnii!